Traditii dacice în Capidava incheiat cu succes!

Sâmbătă, 22 decembrie, în tabăra Danais, la Capidava, a avut loc evenimentul “Tradiţii dacice în Capidava”.

În ciuda vremii nefavorabile, peste 60 de persoane din Constanţa şi Bucureşti au participat la spectacolul oferit de colindătorii din Topalu. Cei prezenţi au fost cinstiţi cu pomana porcului sacrificat în aceeaşi zi, cu vin şi ţuică fiartă. Invitaţii au vizitat cetatea Capidava, au tras cu arcul, s-au dat cu sania si au călărit.

Pentru începutul anului 2013, Asociaţia “România-Dacia Casa Noastră”, organizatorul
evenimentului “Tradiţii dacice în Capidava”, pregăteşte în zona Capidava o serie de activităţi
culturale si de socializare.

Despre Danais:
Danais este baza Asociaţiei România – Dacia Casa Noastră, reprezentând nucleul implementării în Capidava, comuna Topalu, judeţul Constanţa, a proiectului “Marca: România”*. Capacitatea iniţială proiectată este de 20 de locuri în cabane de lemn.

Descriere proiect ”Marca: România”
Domeniu: istorie, arheologie, identitate culturală.
Obiectiv:
CERCETAREA ŞI PROTEJAREA ARTEFACTELOR ŞI SITURILOR ARHEOLOGICE CARE SE AFLĂ ÎNTR-UN STADIU VULNERABIL.
Scopuri sociale:
– Stimularea cercetării arheologice;
– Conservarea adecvată a siturilor arheologice şi a artefactelor;
– Valorificarea potenţialului turistic al monumentelor istorice;
– Oferirea unor soluţii specifice, în sensul unei dezvoltări durabile a zonelor cu potenţial
arheologic crescut.
Impact social:
Ø Promovarea culturii şi istoriei României;
Ø Sporirea bogăţiei culturale a societăţii române;
Ø Oferirea unor soluţii specifice pentru o dezvoltare durabilă a zonelor cu potenţial arheologic crescut, în jurul principiului de valorificare al potenţialului turistic oferit de monumentele istorice;
Ø Contribuirea la clarificarea identităţii naţionale;
Ø Aducerea în prim plan a moştenirii spirituale valoroase, în special în beneficiul generaţiilor în formare.

Despre RDCN
Asociaţia România-Dacia Casa Noastră (RDCN) a fost înfinţată în anul 2011, având ca obiective principale cercetarea şi promovarea istoriei şi culturii româneşti în rândul comunităţii locale şi renaşterea satului românesc.

WEB
Vizitați pagina de internet www.danais.ro pentru a afla știri la zi și informații de ultima oră despre Danais.

Persoana de contact:
Octavian Manu, preşedinte RDCN
Telefon:+4-0724/033.693
Email: office@danais.ro

Tradiții dacice în Capidava – 22.12.2012

Tradiții dacice în Capidava

Sâmbătă, 22  decembrie 2012, Asociaţia “România – Dacia Casa Noastră”, JCI Constanţa şi Asociaţia “Off-road în Dobrogea” te invită la Danais, în Capidava, să trăieşti experienţa autentică a sărbătorilor de iarnă.

Programul de la Danais cuprinde: sacrificarea porcului, pomana porcului, colinde, tir cu arcul, plimbare cu barca, călărie, paintball, foc de tabără. – http://danais.ro/tdc/

Înscrieri se pot face aici.

Porcul era sacrificat în religia vechilor daci ca simbol al divinităţii întunericului care slăbea soarele în cea mai scurtă zi a anului, solstiţiul de iarnă. Oamenii sacrificau porci pentru a veni în ajutorul soarelui şi îl hrăneau cu carne spre întărire. Ziua începea dupa aceea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a vieţii şi a luminii.
Funcţia rituală a sacrificiului este bine evidenţiată de informaţiile etnografice: “La tăiere nu trebuie să stea nimeni primprejur dintre cei care sunt miloşi din fire, căci se crede că porcul moare cu mare greutate; carnea unui astfel de porc nu va fi bună. Pe porc să nu-l vaite nimeni” (Pamfile, 1914, p. 118).

Conform tradiţiei, pentru ca porcul sa fie mâncat cu plăcere toată lumea trebuie să se veseleasca şi să cinsteasca cu vin in jurul acestuia.
Sărbătorile şi obiceiurile populare, grupate în preajma solstiţiului de iarnă (20 decembrie – 7 ianuarie), poartă numele generic de sărbători de iarnă. Perioada este deschisă şi închisă de sărbători prefaţate de ajunuri, atât Crăciunul, cât şi Boboteaza, şi intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. Principalele sărbători ale ciclului de iarnă – Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza – au funcţionat de-a lungul vremii ca momente independente de înnoire a timpului şi de început de an.

Etnologul Paula Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, ne lămureşte câteva dintre aspectele datinilor venite din vremurile precreştine ale poporului nostru. Vezi mai multe aici.

Program:

  • 8:30 – 12:00 – sacrificarea porcului şi participare la prepararea bucatelor tradiţionale;
  • 12:00 – 14:00 – vizitare cetatea Capidava şi Muzeul de artă “Dinu şi Sevasta Vintilă” din Topalu;
  • 14:00 – 17:00
    - pomana porcului, fasole la ceaun, vin fiert, ţuica fiartă, apă plată/minerală;
    - degustare de vin Alira Tribun 2011;
    - obiceiuri dacice tradiţionale de sărbători – colinde, costume populare şi dansuri populare;
    - tir cu arcul – 20 minute – grup de 5 persoane;
    - plimbare cu barca – 20 minute – grup de 4-5 persoane;
    - călărie – maxim 5 minute/persoana;
    - paintball – 30 min – grup de 12 persoane;
    - foc de tabără.

Taxa participare a fost redusa de la 200 lei, la 60 lei/persoana, datorită partenerilor noștri: Primaria Topalu, Alira, JCI Constanta, Active Training, Restaurant Queen Elizabeth, Paintball & Airsoft Arena, Off-road in Dobrogea, DJST Constanta, Asociatia Nationala a Scafandrilor Profesionisti si Salvamarilor din Romania, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, PlayXP.net, Restaurant Şerif, Școala Brâncovenească, Universitatea “Ovidius” Constanta, Restaurant Harlequin Mamaia, Tomis Advertising, Crucial Systems & Services, Neptun TV, i-Tour.ro, Groove Hour, ConstantaBlog.net, Evenimente Constanţa.

Înscrierea pentru participarea la eveniment se face pănă la data de 20 Decembrie 2012. Plata pentru tot pachetul se face anticipat în contul Asociaţiei “România – Dacia Casa Noastră” (CUI 28492060, deschis la B.R.D. G.S.G., cod IBAN RO84BRDE140SV97869201400). Mai multe detalii despre înscrieri şi plată pe http://danais.ro/tdc/inscrieri/.

Cei care nu doresc sa participe la evenimentul Tradiţii dacice în Capidava (60 lei/persoana) pot opta pentru următoarele activitaţi cu plata la faţa locului:
- bilet intrare Muzeul de Artă “Dinu şi Sevasta Vintilă” din Topalu (plata la muzeu) – 6 lei/persoană;
- plimbare cu barca – 20 minute – grup de 4-5 persoane – 20 lei/persoană;
- pomana porcului, fasole la ceaun, vin fiert, tuica fiarta, apa plata/minerala – 85 lei/persoană;
- tir cu arcul + instructaj – 20 minute – grup de 5 persoane – 15 lei/persoană;
- vizitare cetate cu ghid – 10 lei/persoană;
- călărie – maxim 5 minute/persoană – 20 lei/persoană;
- paintball – 30 min/grup de 12 persoane – 45 lei/persoană.

Înscrieri se pot face aici.

http://danais.ro/tdc/

Vă așteptăm cu drag!
Echipa Danais.ro

Colinde păgâne (dacice)

În toată perioada care precede Crăciunul şi se continuă cu Anul Nou şi Boboteaza, tradiţia populară a românilor este foarte bogată în datini şi obiceiuri perpetuate din vremea păgânismului.
Etnologul Paula Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, ne lămureşte câteva dintre aspectele datinilor venite din vremurile precreştine ale poporului nostru.

DIVINITĂŢI SOLARE ŞI AGRARE
“În credinţele precreştine, Sărbătorile de iarnă sunt dedicate reînnoirii timpului şi vegetaţiei. Sărbătorile calendarului creştin se suprapun pe cele ale calendarului popular. Crăciunul, în calendarul popular şi în spaţiul sud-est european, este o divinitate solară care năştea împreună cu timpul la 25 decembrie, trăia 365 de zile, îmbătrânea şi murea, pentru a renaşte la începutul anului următor. Este un scenariu de reînnoire a timpului calendaristic în perioada solstiţiului de iarnă (20 decembrie şi 7 ianuarie). Scenariul cuprinde moartea anuală a Crăciunului, exemplificată şi prin obiceiul denumit Îngropatul Crăciunului, şi renaşterea lui anuală. Peste sărbătoarea Crăciunului în spaţiul sud-est european s-a suprapus sărbătoarea lui Saturn, zeul agrar celebrat între 17 şi 23 decembrie, şi sărbătoarea zeului Mithra, zeu solar căruia i se sărbătorea naşterea la 25 decembrie. Din ajunul Crăciunului până la 7 ianuarie au loc ospeţe şi petreceri rituale: jocuri cu măşti, colinde, dansuri. Aceasta este perioada fastă a sărbătorilor, când sunt celebrate timpul renăscut şi renovarea vegetaţiei şi a lumii înconjurătoare. Anul Nou (Revelionul) este un ceremonial nocturn de celebrare a morţii şi renaşterii simbolice a timpului la cumpăna dintre ani (31 decembrie/1 ianuarie)”, arată Paula Popoiu, director al Muzeului Satului.

RECUZITA OBICEIURILOR
“Moartea şi renaşterea divinităţii are loc la miezul nopţii prin întreruperea simbolică a timpului – stingerea luminilor -, gest care recreează haosul primordial din care se naşte timpul şi împreună cu el lumea înconjurătoare. Aprinderea luminii şi explozia de bucurie şi zgomote semnifică depăşirea momentului critic de scufundare a lumii în haos şi indică momentul când soarele învinge şi ziua începe să crească. Omul ia parte activă la acest scenariu prin: alungarea forţelor malefice cu zgomot, stropitul ritual cu apă, consumul ritual de alimente, împăcarea şi săvârşirea actelor de toleranţă (să nu te cerţi sau să nu baţi copiii), practicarea urărilor şi dansurilor rituale (Sorcova, Pluguşorul, Semănatul, Vasilca).
Sărbătoarea Anului Nou era un prilej de determinare prin practici magice şi inovaţii cântate sau spuse a unui curs favorabil pentru ciclul agricol care abia începea. Pluguşorul şi tragerea brazdei simbolice reprezintă un obicei agrar întâlnit la popoarele vechi (daci). Clopoţeii şi instrumentele care fac zgomot folosite în recuzita obiceiurilor de Anul Nou existau şi în ritualurile agrare vechi, având rolul de purificare spirituală a lumii prin îndepărtarea forţelor malefice. Astfel, sistemul referenţial în colinde este unul mitologic, riturile sunt de mult dispărute, timpul fabulos. Astăzi, datina colindatului se prezintă sub două forme: profană şi religioasă. Această tipologie este desigur ipotetică”, a explicat doamna Paula Popoiu.

FELURILE DE COLINDE
Etnologul ne-a dezvăluit şi felurile de colind moştenite din vremea premergătoare creştinismului: “În general, avem şase feluri de colindări: colindatul flăcăilor şi oamenilor în vârstă şi care are loc în noaptea de Crăciun; colindatul copiilor – sunt simple urări, scurte adresări deseori hazlii – în Ajunul Crăciunului, începând cu zorii zilei; colindatul cu caracter agrar legat exclusiv de sărbătorea înnoirii anului şi ilustrat de Pluguşor; colindatul (umblatul) măştilor, de obicei de Anul Nou – Capra, Turca, Brezaia, Travestiri de moşi, babe, evrei; Vasilca – în ajunul Anului Nou – care constă în umblarea pe la case cu o tavă pe care se află capul porcului împodobit cu frunze, flori, panglici şi oglinzi – se cântă sau se spun texte rituale în care se împletesc urări şi cereri de daruri; Sorcova, specifică copiilor mici, în dimineaţa Anului Nou, se colindă cu ramuri înflorite păstrare special în apă de la Sant-Andrei”.